La fel si eu te caut ...

Un tril strabate campia

Un zbor spre al cerului eter
Atat ramane din a ciocarliei zbor
O actiune curajoasa catre al ei dor
...
Nu-i nimic mai frumos
Decat a curcubeului urma
Un miraj efemer, ce speranta aduna
Si ploaia vrea sa supuna
...
A diminetii roua, atingere de catifea
Pe a trandafirului petala
Ramane fara urma ca o mica sarutare
Ce il mangaie, il alinta, totul, in tacere
...
Doar amintiri frumoase raman
Din aceste momente alese,
Dar ele continua sa se caute
Caci, una fara alta, sunt doar un gand efemer
...
Degetele cauta a mintii amintire,
Inima tresare in a simtului crezare,
Privirea pastreaza o mica imagine
Acea fata, acei ochi, acel zambet aparte
...

Nu mai simt nimic ...

Prima zi in fotoliu a trecut lejer, fara evenimente notabile. Hector tace, nu stie de unde sa ma apuce. Sunetul mesajului primit ma anunta ca trebuie sa imi pun creierul in functiune. Ma ridic si ma intind spre telefon. Zambesc multumit de mesaj, si ma indrept spre dus. Totul decurge frumos, pentru 4 ore am uitat de fotoliu, de tigara si coniacul aferent. Chiar sunt fericit. Mai ales ca o sa plec spre munte ... topai ca un maimutoi in gandurile mele. Va fi ceva frumos.

Urme a pasilor tai ...

Valurile inspumate alinta urmele pasilor tai

Pasi ce se pierd sub a marii atingere
Doar amintirea atingerii de nisipul fierbinte
Ramane in urma, ascunsa sub a lor furie
...
Scrisuri, desene si promisiuni sunt sterse
Doar de o simpla trecere a apelor reci
Nisipul se modeleaza sub a lor mangaiere
Simplu si nepasator, ca a timpului trecere
...
Castele de nisip se naruiesc sub ale sale lovituri
Doar movile fara forme raman dovada
Sa aminteasca ca odata au fost cu drag facute
Si pe fundatie de speranta construite
...
Dar insasi marea e geloasa pe a tarmului atentie
Si isi cere dreptul la priviri pline de alinare
Dar in siguratatea ei eterna, spala orice amintire
Si nu lasa nici o urma a trecerii tale
...

O clipa in univers ... o eternitate pentru noi ...

Tunetul inunda camera precedat de flash-ul fulgerului apropiat ... transpirat ca dupa o lupta de un secol dusa in continuu, ma trezesc speriat ... zambesc linistit, e bine, nu e nimeni in jurul meu, sunt doar eu ... "Nuuu", urletul cu timbrul binecunoscut al lui H. imi suna in ganduri. "Esti nebun, chiar nu vrei sa intelegi ca nu este o solutie sa devii ce vrei ... nu intelegi ca poate acolo, exista si chiar acum te cauta si zambeste la ceea ce spui, gandesti si te vrea??"... nu ii raspund, ma intorc pe partea cealalta si ascult ropotul ploii, sunetul vantului  ce se inteteste mai rau si mai rau ... adorm zambind ... rece

O zi dupa servici ... doar o poveste (V)

Privesc razele soarelui, ultimele din ziua de azi, se ascunde cuminte dupa muntii batrani si dragi. Lasa loc lunii, razele ei sa scormoneasca a intunericului unghere. Zambesc, sunt un pic obosit dupa lungul drum, strabatut alaturi de ea. Ah frumoasa e, clipele alaturi de ea, sunt mai mult decat mi-am dorit ...