Si trupul in rau mi se transforma ... VIII

Intors acasa, prichindelul era la batrani. Era

iubit acolo, tinut departe de orice rautate gasita in fiecare colt al orasului batran. Ma asez linistit in fotoliu.

Tacuta acceptare ...

Intr-un colt, ascuns de orice privire, desi era pustiu in casa, doar un scancet si

lacrimi uscate in varful barbiei. Sufletel era plecat, plecase pentru totdeauna, intr-o calatorie doar de el stiuta. Stana de piatra a lui Hector, inca privea intr-o directie, sa-i zicem zare.

In asteptare ...

Plang codrii in cantul furtunii
Se cutremura muntii sub zapada grea
Amintirea ta se afunda in adancuri
In asteptarea zambetului tau drag
...

Vreau

Vreau doar o clipa sa traiesc
In a privirii alintare

Vreau doar o secunda sa traiesc
In ale tale vorbe calde
...

Amintiri ... II

tremur sub ale tale atingeri

tremur sub a ta muscatura plina de foame

foame de trupul meu, foame de sufletul meu

ti le daruiesc pe amandoua, sa te infrupti

sa le gusti in nebunia gandurilor si dorintelor

sa te rasfeti in senzatiile ce ti le provoaca

sa te imbeti in picaturile ce setea iti alina

ca apoi sa o iei de la capat, sa musti cu nesat

din nou, ca si cum ar fi pentru prima data

mereu, sa te pierzi si sa iti astamperi foamea

ca apoi sa te rasfati sub atingerea suflului meu

un suflu ce cade racoritor asupra ta, in valuri calme

ce-ti intra in piele si suflet, si te linisteste

dincolo de orice pacat, dincolo de orice rautate

vreau din mine sa iti astamperi cea mai mare foame

foame starnita de dragostea ce ti-o daruiesc

o dragoste simpla, pura si fara limite