Caut frenetic dupa o oferta de vacanta, de la iesirea la cabana a trecut ceva timp, si nu am avut timp sa mai iesim sa ne relaxam deloc, tanjesc dupa cateva clipe doar cu ea ... continui, nu ma atrage nimic ... trrr telefonul. Il ridic, numarul imi spune ceva urat, vechi, demult uitat, ma incrunt, si incerc sa alung amintiri demult ingropate. Raspund, desi tot corpul imi spune sa ignor apelul. "Alo, da" ... tacerea de partea cealalta ma face sa repet raspunsul, primesc confirmarea .. "Alo sunt eu, ce mai faci?".. pe dracu imi vine primul raspuns, "bine, caut o vacanta sa plec undeva cu ... logodnica mea"... tacerea devine un pic apasatoare ... "sunt in oras, as fi vrut sa te vad sa vorbim"... raspund rece, imi revenisem din agonia ce incepuse sa ma cuprinda ... "prea tarziu draga mea, cu cativa ani mult prea tarziu ... poate alta data"... "bine, imi pare rau pentru tot sa stii, te las, la revedere!"... raspunde cu o voce trista, intelegand din raceala mea ca nu mai e loc de intors ... "la revedere" raspund si inchid.
Ochii ii inchid, mai obositi ca niciodata, creierul se chinuie sa-mi linisteasca simturile, dar sufletul incepe a se zbate, sa-mi ceara sa-mi aduc aminte. "NU" imi spun, sunt fericit si nu am nevoie de nimic altceva, o iubesc pe ea si ea va ramane cu mine, si langa mine. Renunt sa mai caut vacanta, in schimb incep a cauta inelul pentru ea ... il gasesc, e fin ca un cantec, stralucitor ca o raza de luna in noapte, zambesc, il cumpar ... ma ridic caci o aud la usa.
Ma vede, si instant isi da seama ca ceva nu e in regula ... o iau in brate, si mergem stransi pe balcon. Ii povestesc totul, se crispeaza, incearca sa imi zica ceva, dar stie ca nu are rost, a inteles ca trecutul a ramas acolo, dar ... stie cat am iubit-o pe acea femeie, stie ca am fost mai mult decat bucatele, si ca ea le-a strans si m-a peticit, si cat a durat. Dar stie la fel de bine, ca din momentul in care m-a auzit ca ii spun "Te iubesc" nimic si nimeni nu va schimba asta. Zambeste fortat si ... "ce vrei sa faci in continuare?" ... intrebarea ma loveste destul de binisor, dar privind-o in ochi ii spun ... "ce VREM sa facem in continuare e sa ne facem planurile de vacanta, nu mi-a placut nimic din ce am vazut pe net, vorbim cu Alex? " ... lumina din ochi ce se stinsese se reaprinde vesela, a inteles ca nu s-a schimbat nimic. O cuprind si o sarut apasat, imi raspunde, un pic nervoasa, si ma atata la nebunie, ii bag mana pe sub fusta si ii trag bikineii, se lasa in voia mainilor mele, geme usor, o trag pe mine, pe scaun in balcon, aproape violent, o vreau ca un nebun, o asez si o patrund brusc, geme, se incordeaza si se relaxeaza sa ma primeasca tot ... miscarea frenetica, incepe din partea amandoura, incet, incet creste in intensitate, nu vrem sa lasam niciunul, si continuam, cu un geamat ce cuprinde linistea ce ne inconjoara, simt ca imi dau drumul, strang din dinti, si o trag spre mine toata, sa nu ii dau drumul, simte si se lasa, ma primeste tot, si in zvacnirile corpului meu, o simt cum se incordeaza, se strange in jurul meu si tremurul binecunoscut o cuprinde. Ne privim in ochi, topiti amandoi de efort si de caldura ce inca nu a trecut, ii soptesc ... "Te iubesc, si nimic nu va schimba asta!"... zambeste fericita, dar umbra trecutului inca aplaneaza rautacios ... o cuprind in brate si nu ii mai dau drumul ... se aciueaza si ma strange de parca ii e teama ca am sa dispar ... ii raspund ... "Nu am sa plec nicaieri de langa tine,iubire!"... se linisteste si imi sopteste ... "Stiu" ... "dus?!"... zambesc, si ne indreptam repede spre dus unde continuam a doua tura ...
Dimineata ne aminteste de servici si o alta zi departe unul de celalalt, dar zambetul i-a revenit, trecutul nu mai este decat trecut, si acolo va ramane ... sufletul s-a linistit si el, ii place femeia ce il iubeste, si el este indragostit de ea, si o vrea ... e multumit ca si mine, in sfarsit.
