joi, 20 aprilie 2017

Lacrimile cerului fata imi ating

Lacrimile cerului, fata imi ating
Ridic privirea si zambetul i-l daruiesc
Astept al sau planset in clinchet de argint
Sa se linisteasca, un soare sa aprind

Linistit, cum cerul, si el, plange linistit
Imi atintesc al meu suflet catre zenit
Las visele sa-mi zboare, doar tie sa le prezint
Vesela printre ele alegi sa calatoresti zambind

Sunt ale tale, eu tie le daruiesc
Cu ele, zambind, al meu suflet impartasesc
Caci in clipe de soare, in cerul rasarit
Vreau prafumul trupului tau sa-l simt

duminică, 16 aprilie 2017

Si trupul in rau mi se transforma VIII ....

Drumul inapoi acasa, l-am facut singur cu gandurile mele. Nu am sunat-o. I-am trimis doar un mesaj ca sunt pe drum si ma intorc. Atent la drum, muzica nu se auzea, doar gandurile mele si ce imi doresc. Trag masina in parcare, o vad privind pe geam, o simt fericita ca am ajuns acasa. Oftez si cobor, inca in gandurile mele uit buchetul in masina, cand dau sa intru in scara blocului imi aduc aminte si ma intorc brusc, fug la masina si iau buchetul. Da asta imi doresc si vreau. Inchid creierul pentru cateva minute, atat cat sa ajung sus, nici nu stiu cand am ajuns la etajul doi.
Apas clanta, usa se deschide tacuta, si ea in prag ... o privesc cu ochii mijiti de dor. O iau in brate, o sarut apasat, si ii soptesc ca trebuie sa vorbim. Se incrunta un pic, ochii i se intuneca, dar se controleaza si continua o sporovaiala. Piticu apare si el de prin camera, sare in bratele mele, si imi spune "Am avut grija de ea, tati, am dormit numai cu ea, in brate la ea!!" Ii multumesc si il expediez in camera, vreau sa raman singur cu ea, sa ii spun.
O trag in brate la mine, imi pun urechea pe burtica ei, tresare. In linistea camerei lansez "bomba"
-"Vreau sa am un copil cu tine, al meu si al tau!!!"
Tacerea se asterne, o simt cum tresare, cum se incordeaza. Imi ridic privirea si o tinutiesc, "Asta imi doresc, daca si tu iti doresti" Privirea ei ma apasa, cauta in mine, sfredeleste dincolo de orice barieara a mea, si o las. O las caci o vreau in viata mea, o vreau caci am fost lasat, sa imi dau seama ca, da, sunt pregatit pentru tot ce imi ofera ea. Raspunde simplu - "Atunci vom avea un copil al tau si al meu!!!"
Am simtit o alta privire, sugubatul mic ascultase tot. Nu era trista, era fericita pentru mine, si dintrodata a inceput sa tipe "O sa am un fratior, o sa am un fratior." Apoi cu voce mai joasa, pe jumatate - "Merge si o surioara."
Zambesc, e tot ce-mi doresc, ei, si daca va fi sa fie, si o mica alta sugubeata. Ma ridic, o prind de mijloc, si ii zic - "Fii sigura ca de mine nu mai scapi niciodata!", raspunsul ei ma surprinde - "Abia acum vei afla, poate, ca mereu m-am impiedicat, sa fiu doar a ta si numai a ta!!". Ma apuca un ras puternic, sanatos ce nu am mai avut de ani. E visul meu si am sa-l pastrez in suflet. Ma bag in dus, creierul functioneaza in parametri normali, aud chitaiala sugubatului cu ea, rad amandoi. Nu simt decat linistea ce se aseaza in mine, doar o amintire dura imi trece ca un fior rece de ghiata pe spinare. O alung cu un jet de apa fierbinte. Ma linistesc si ies din dus, prosopul aspru imi zgaraie placut pielea, e bine. Sunt ACASA.

miercuri, 12 aprilie 2017

O dorinta ...

Din adancul sufletului, o clipa amara
Strabate al vietii timp, sa ma invete a mia oara
Sa culeg dorul adanc sadit, sa-l las sa piara
Sa-l las in a timpului trecut, sa astept tacut
Impreuna cu al meu suflet, pe acum sa-l facem placut

Dar scheletul durerii, de fiara ingenunchiata
Acopera zambetul pierdut, zambetul de viata
Se stinge tot in jurul inimii batai, inima de piatra
Intuneric si mici scantei, al unui timp cerut
Acopera a drumului fericit ales, caci a ramas pierdut

Cuvintele isi pierd sensul, in singuratatea aleasa
Doar clipe de viitor, un pic, in zenit se arata
Speranta inca zambet daruieste, unui chip de piatra arsa
Nu mai vrea nimic, decat atingerea calda
A unui suflet dorit, sperand langa el sa-l vada.


sâmbătă, 8 aprilie 2017

Astept ... Prolog

Prolog al povestii unui inceput ce avea sa nu inceapa. Doar aveti grija, alegeti cu grija calea, caci ce alegeti, nu doar pe VOI va afecteaza, ci si pe cei din jurul vostru. Voi contiua sa scriu aceasta poveste un pic, altfel. VOI cititi printre randuri. BA


miercuri, 5 aprilie 2017

Si trupul in rau mi se transforma VII ...

Amintirea accidentului inca se resimte, durerea surda din umar avertizeaza schimbarea vremii.
Zambesc linistit, a trecut sunt bine, dar privirea ei ingrijorata imi spune altceva. Ma cearta din priviri si ma avertizeaza, ca o noua problema de genu se va lasa cu mai mult decat o morala. Ii zambesc si o asigur ca o sa fiu atent si nu are de ce sa-si faca griji. Drumul nou pe care il apuc, e impreuna cu ea, o vreau in viata mea, o vreau sa aiba grija de mine si fiul naravas care acum ma priveste mereu cu teama cand plec. Ma aplec si ii spun sa aiba  grija de ea, caci eu ma voi intoarce mereu.
Privesc in urma, si in balconul deschis primaverii, o zaresc, se uita dupa mine cu mainile stranse la piept, nu vrea sa-mi faca la revedere cu mana, vrea doar sa ma intorc.
Ma urc in masina linistit, si plec. Tinand volanul in mana, inca imi amintesc de ea, femeia vietii si a mortii, ce nu ma vrea, ce ma lasa sa traiesc viata si sa o gust din plin. Ii zambesc prietenos, o astept si o accept asa cum este ea ... urata de unii, draga mie. 
Stiu doar ca nu-mi vrea raul, si ca ce imi e scris, ea e singura ce stie, doar ca as vrea sa imi povesteasca de ce nu ma vrea, de ce nu e timpul cand eu il simt aproape mereu ?
Tacuta ramane in gandurile mele, zambeste misterios si dispare ca o naluca.