Timpul lui Hector ...

Ajung acasa, obosit .. o zi lunga cat o zi de post ... a fost frumos, a fost bine ...
Intru in dus,  apa fierbinte nu ma mai deranjeaza, o las sa curga pe mine, o simt ... e bine

Sursa

"E bine pe ma-ta, esti singur, asa ai fost totdeauna, chiar si cand ai fost fericit si pe mine m-ai tinut ferecat in zeama de laturi pe care refuzai sa le vezi. Si vrei nenorocitule sa traiesti pentru altii, de ce? Eu nu te voi lasa, voi scormoni fiecare coltisor al tau si voi distruge tot ce vrei sa ascunzi, voi scoate coltii si voi sfasia fiecare colt de lumina ce-l mai ai in tine, si tot ce va fi mai rau din tine va iesi la suprafata !!!! Nu voi lasa ca tu sa traiesti, fara sa-ti aduc aminte fiecare clipa de fericire care ai avut-o si ti-a fost regulata de altii !!! " - Hector incearca sa-mi aduca aminte ca inca exista  ... nu-l ignor, il ascult cu nepasare in continuare ...
"L-ai pus pe Sufletel acolo, scoate-l ca sa sfasai in fiecare zi o bucata din el, o fasaie de piele. Scoate-l, sa-l vad cum se stinge orice urma de umanitate din tine, si cum el dispare ca o cenusa in vant. Scoate-l nenorocitule, sa-si bata joc de el toti si toate, ca esti un prost, un nimic si un terminat de Om!!!" - Hector continua ...
"Hector!", glas calm de otel, fara alte inflexiuni, ca un inceput de furtuna, " .. ajunge, il vrei afara pe Sufletel, nu se va mai intampla decat atunci cand EL va decide, restul e munca, carca si haiala pentru tine, ca sa intelegi ca eu fac legea acum, orice ai spune si ai face tu. Acum e cazul sa te calmezi si sa nu mai ceri nimic, daca nu vrei sa dispari si tu!" ... Hector, incearca sa mai spuna ceva, dar privirea mea, ce-l tintuieste din oglinda, il face sa se razgandeasca.
"Ce dracu s-a intamplat cu asta, e altfel, hmm e racoare aici sau mi se pare mie ... E nebun, asta chiar nu mai simte nimic ? Ce dracu se intampla, trebuie sa gasesc ceva, trebuie sa aflu ... nu a mai fost asa demult, atunci la 18 ani, cand i-a vazut pe aia de mana ... hmmm ... dar acum e de 10 ori mai rau ... ce dracu s-a intamplat.
Era mai bine in mocirla aia de ignoranta si nepasare, cel putin il aveam pe Sufletel pe aici cu care mai negociam o lacrima, un urlet ... dar acum ... e uscat, rece, vid, nimic ... mda, am dat de dracu " - Hector si gandurile lui ma fac sa zambesc rece, nici nu stiu cand am ajuns in pat.
Sun obosit, mult prea obosit ... as vrea sa se termine totul acum ... dar e bine, voi trai, voi supravietui ... si poate intr-o zi de primavara, va fi primavara si in mine ca inainte de ziua aia mentionata ... cand eram doar un simplu copil si nu intelegeam mai nimic
Adorm ca de obicei ... pe ritm de maraton de 30 minute ... :) ... supravietuiesc eu.